Planul radical al lui Cristian Sima pentru salvarea României: fără cash, fără ANAF, fără FMI

1. Diagnosticul: Deficit mare, sistem fragil

Potrivit lui Sima, înainte de a discuta despre soluții tehnice, este esențială o evaluare realistă a situației financiare a statului. Aceasta ar trebui să înceapă cu o întâlnire între conducerea executivului și guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pentru a înțelege exact capacitatea României de a se finanța în continuare prin vânzarea de titluri de stat și perspectivele reale ale pieței.

2. Reforma TVA – digitalizare totală și eliminarea intermediarilor

Una dintre principalele surse de evaziune fiscală identificate este mecanismul de colectare și rambursare a TVA-ului. Sima propune o digitalizare completă a acestui proces, inspirat din modelul elvețian, unde rambursările și penalitățile sunt gestionate automat și simetric (statul plătește penalizări contribuabilului în cazul întârzierii). El pledează pentru eliminarea intermediarilor umani – inspectorii ANAF – care pot fi corupți, în favoarea unui sistem informatic impenetrabil, operat de tineri specializați în IT.

18:49, 12.06.2025 • POLITICĂ

Stenograme explozive de la Cotroceni. Discuții halucinante între politicieni: „Noi nu vrem să mai respectăm jalonul din PNRR”

07:28, 12.06.2025 • ECONOMIE

Variantele controversate luate în calcul pentru creşterea veniturilor statului

3. Limitarea tranzacțiilor cash și transparență totală a fluxurilor

O altă soluție propusă este reducerea drastică a utilizării numerarului, ceea ce ar crește transparența tranzacțiilor și ar limita economia subterană. Inspirându-se din modelul elvețian, Sima argumentează că toate tranzacțiile – inclusiv cele la nivel de retail – ar trebui să se reflecte în sistemul bancar, iar o instituție publică precum Poșta Română ar putea fi transformată într-o platformă de plăți națională, cu comisioane zero și interconectare completă.

4. Transferul în timp real al taxelor către stat

Un alt punct critic este legat de timpul dintre încasarea unei taxe și transferul efectiv către stat. În prezent, marile companii pot utiliza temporar accizele și TVA-ul încasat în beneficiul propriu, ceea ce, potrivit lui Sima, trebuie eliminat. Soluția: sistemul de colectare în timp real, în care statul încasează automat partea sa imediat ce o tranzacție are loc.

5. Impozitarea corectă a muncii și a capitalului

În opinia lui Cristian Sima, România ar trebui să reducă impozitarea muncii și să compenseze pierderile prin taxarea mai eficientă a capitalului și proprietăților. Acesta susține un model fiscal care să stimuleze consumul și investițiile individuale, oferind oamenilor mai mulți bani în mână, care ulterior revin la stat prin TVA, accize sau alte taxe indirecte.

6. Politici contra economisirii pasive

O altă direcție inspirată din Elveția o reprezintă descurajarea acumulării pasive de capital (depozite bancare inactive). Prin introducerea unor taxe negative sau penalizări pentru sumele mari ținute în conturi, cetățenii ar putea fi stimulați să investească, să consume sau să sprijine statul prin cumpărarea de obligațiuni. Aceste politici, însă, necesită o încredere ridicată în stat și în capacitatea sa de a-și onora obligațiile financiare.

7. Investiție masivă în digitalizare și resurse umane IT

Sima avertizează asupra impactului viitor al inteligenței artificiale asupra pieței muncii, în special în sectorul IT. El propune ca statul să canalizeze această forță de muncă spre digitalizarea administrației fiscale, transformând funcționarii redundanți în dezvoltatori sau administratori ai noii infrastructuri digitale.

8. Nevoia de consens politic și expertiză internațională

În final, Sima subliniază că aceste reforme nu pot fi implementate fără consens politic larg și implicarea specialiștilor internaționali. România ar trebui să importe modele funcționale din țări precum Elveția (sănătate, fiscalitate), Norvegia (pensii), Franța (educație), adaptându-le la contextul local.

O criză rezolvabilă, cu prețul reformei dure

Rezolvarea deficitului bugetar al României nu este imposibilă, dar necesită voință politică, un plan coerent, reforme tehnologice de amploare și o schimbare de paradigmă în administrarea finanțelor publice. Soluțiile propuse de Cristian Sima sunt radicale, dar fundamentate pe exemple internaționale funcționale și pe nevoia de a opri risipa și evaziunea prin mijloace moderne. În lipsa acestor reforme, România riscă să repete cicluri de criză, cu intervenții externe dureroase și stagnare economică prelungită.